Transgaz a pierdut bani în al doilea trimestru

Semestrul rămâne pe profit, dar trimestrul doi izolat aduce o pierdere netă de 83 de milioane de lei

Privire de ansamblu

La prima vedere, semestrul I 2026 arată doar ca un an mai slab: veniturile din exploatare, înainte de activitatea de echilibrare și de construcțiile conform IFRIC12, au scăzut cu 3%, la 1.532,8 mil. lei, iar profitul net cu 41%, la 303,7 mil. lei. Rezultatul brut a coborât cu 39%, la 370,9 mil. lei.

Descompunerea pe trimestre schimbă însă imaginea. Transgaz raportase după primul trimestru un profit net de 386,7 mil. lei. Cum semestrul se închide la 303,7 mil. lei, trimestrul doi a produs o pierdere netă de 83,0 mil. lei. Pe partea operațională, diferența este similară: după un profit din exploatare de 441,4 mil. lei în T1, semestrul totalizează 369,7 mil. lei, ceea ce înseamnă minus 71,8 mil. lei în T2.

Nu este primul trimestru pe pierdere din istoria recentă a companiei. În 2024, atât T2 cât și T3 au fost negative, cu minus 74,0 și minus 39,2 mil. lei. Anul 2025 a fost o excepție pozitivă, cu un T2 aproape la zero, plus 2,4 mil. lei.

Construcțiile IFRIC12: de la 451 la 104 milioane

Cel mai mare element care explică diferența este activitatea de construcții contabilizată conform IFRIC12. Veniturile din această linie au scăzut cu 77%, de la 451,1 la 104,3 mil. lei. Fiind o activitate în care veniturile sunt egale cu costul activelor construite, ea nu produce marjă, dar mișcă volume mari prin contul de profit și pierdere și reflectă direct ritmul programului de investiții.

Al doilea element este activitatea de echilibrare, cu venituri de 164,8 mil. lei față de 233,9 mil. lei, minus 30%. Și aceasta este o activitate în care veniturile egalează cheltuielile, deci fără impact pe profit, dar cu efect asupra cifrei de afaceri raportate.

Efectul real asupra rezultatului vine din costuri: cheltuielile de exploatare, înainte de echilibrare și IFRIC12, au crescut cu 14%, la 1.163,2 mil. lei, pe venituri în scădere cu 3%. Această foarfecă, venituri în jos și costuri în sus, este cea care a împins trimestrul doi pe minus.

Rezultatul financiar aproape a dispărut

O a doua sursă de deteriorare este mai puțin vizibilă. Profitul din activitatea financiară a scăzut de la 50,0 la 1,2 mil. lei, o prăbușire de 98%. Veniturile financiare au rămas aproape neschimbate, 138,5 față de 134,2 mil. lei, dar cheltuielile financiare au urcat cu 63%, de la 84,2 la 137,3 mil. lei.

Practic, întreaga contribuție pe care activitatea financiară o aducea la rezultatul brut s-a evaporat într-un an. Pe un profit brut de 370,9 mil. lei, cele aproape 49 de milioane pierdute pe această linie contează.

Moldova, singura zonă în creștere

Subsidiarele din Republica Moldova au fost punctul luminos al raportării. Veniturile lor din exploatare au crescut cu 113% față de S1 2025, adică 19,1 mil. lei în plus, susținute în principal de serviciul de transport gaze naturale prestat de Vestmoldtransgaz, în valoare de 167,6 mil. lei.

Cheltuielile de exploatare ale acelorași subsidiare au crescut însă cu 121%, cu 14,1 mil. lei, iar profitul din activitatea financiară cu 10,0 mil. lei. Per total, contribuția lor la profitul brut consolidat a crescut cu 15,0 mil. lei. Este o creștere reală, dar prea mică pentru a compensa evoluția din România.

Ce înseamnă pentru investitor

Transgaz este un operator de infrastructură reglementată, iar tarifele de transport sunt aprobate de ANRE. Într-un astfel de model, marja nu ar trebui să fluctueze violent de la un trimestru la altul. Faptul că se întâmplă spune ceva despre structura raportării: o parte importantă din cifra de afaceri vine din activități cu marjă zero, echilibrare și construcții IFRIC12, care umflă sau dezumflă veniturile fără să atingă profitul.

Pentru un investitor, asta înseamnă că variația veniturilor totale este un indicator slab la Transgaz. Mai relevante sunt veniturile din transport propriu-zis și raportul dintre ele și cheltuielile de exploatare, adică exact linia care s-a deteriorat în acest semestru.

Al doilea element de urmărit este costul finanțării. Cheltuieli financiare de 137,3 mil. lei pe semestru, în creștere cu 63%, pe o companie cu un program de investiții susținut, ridică întrebarea cât din profitul operațional va mai ajunge la linia de jos în trimestrele următoare.

Riscuri de urmărit

• Trimestrul doi a fost pe pierdere atât operațional, cât și net. Dacă foarfeca dintre venituri și costuri persistă, al doilea semestru poate arăta similar.
• Cheltuielile financiare au crescut cu 63% într-un an și au anulat aproape integral contribuția activității financiare, care în S1 2025 aducea 50 de milioane la rezultatul brut.
• Volumul construcțiilor IFRIC12 a scăzut cu 77%. Fiind legat de programul de investiții, un nivel redus susținut ar putea semnala o încetinire a proiectelor de infrastructură.
• Tarifele de transport sunt reglementate. Orice decizie ANRE care nu acoperă creșterea cheltuielilor de exploatare de 14% se traduce direct în marjă mai mică.

Tabel comparativ T2 2026 vs. T1 2026

Valorile pentru trimestrul doi sunt derivate ca diferență între raportarea semestrială și cea pe primul trimestru.

Tabel comparativ S1 2026 vs. S1 2025

Sursă: SNTGN Transgaz SA, raportul curent privind rezultatele semestrului I 2026 și raportul semestrial, publicate la 13 august 2026. Cifrele au fost verificate în două locuri: tabelul din raportul curent și situațiile financiare consolidate din raportul semestrial. Acest material are scop informativ și educațional și nu constituie recomandare de investiție.

Ce urmărim în trimestrul următor

Dacă foarfeca dintre venituri și costuri persistă. Cheltuielile de exploatare au crescut cu 14% pe venituri în scădere cu 3%, iar asta a împins trimestrul doi pe pierdere.

Costul finanțării. Cheltuielile financiare au urcat cu 63%, la 137,3 mil. lei, și au anulat aproape integral contribuția activității financiare, care în S1 2025 aducea 50 de milioane la rezultatul brut.