Nuclearelectrica produce mai puțin și câștigă mai mult

Profitul crește cu 31%, dar aproape întreaga creștere vine dintr-o taxă care a expirat, nu din operațiuni

Privire de ansamblu

Cifrele de titlu arată excelent. Veniturile din exploatare ale Grupului au crescut cu 0,9%, la 2.806,0 mil. lei, EBITDA cu 31,1%, la 1.544,9 mil. lei, EBIT cu 36,3%, la 1.120,7 mil. lei, iar profitul net cu 30,6%, la 1.079,6 mil. lei.

Sub această suprafață, operațiunile au mers în sens invers. Cantitatea de energie livrată de CNE Cernavodă a scăzut cu 11,7%, de la 4.706 la 4.154 GWh. Veniturile din vânzarea energiei electrice au crescut totuși cu 2,7%, pentru că prețul mediu ponderat a fost cu 12,7% mai mare. Cu alte cuvinte, prețul a compensat volumul, dar nu l-a depășit semnificativ.

Trimestrul doi arată clar sezonalitatea: din EBITDA semestrial de 1.544,9 mil. lei, 1.142,0 s-au produs în T1 și doar 403,0 în T2. La fel la profitul net, 851,5 în T1 față de 228,1 în T2. Este tiparul normal al unei centrale nucleare cu opriri planificate de mentenanță în lunile calde.

Taxa care a dispărut

Elementul care schimbă întreaga comparație este contribuția la Fondul de tranziție energetică. Pentru perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026 aceasta a fost zero, față de 504,9 mil. lei în aceeași perioadă a anului trecut, ca urmare a neprelungirii OUG nr. 6/2025 după 30 iunie 2025.

Aritmetica devine transparentă dacă adăugăm înapoi acea sumă la anul de bază. EBITDA din S1 2025 ar fi fost 1.683,5 mil. lei fără CFTE, față de 1.544,9 mil. lei acum. Pe bază comparabilă, EBITDA a scăzut deci cu aproximativ 8%, nu a crescut cu 31%.

Aceasta nu este o critică la adresa raportării, care prezintă corect linia separat, ci o observație pentru cine compară anii între ei. Creșterea de 31% este reală contabil, dar nu este repetabilă: taxa nu poate dispărea de două ori.

Costurile cresc mai repede decât veniturile

Cheltuielile din exploatare, mai puțin amortizarea și CFTE, au crescut cu 15,3%, adică 164,0 mil. lei în plus, pe venituri în creștere cu doar 0,9%. Principalii vinovați sunt costul achiziției de energie electrică, plus circa 61%, și cheltuielile cu reparațiile și mentenanța, plus circa 20%.

Creșterea costului cu energia cumpărată are legătură directă cu producția mai mică: când reactoarele produc mai puțin, compania cumpără din piață ca să își onoreze contractele de livrare. Este același mecanism observat la Romgaz în acest semestru, unde centrala electrică a funcționat doar două luni din șase.

Amortizarea și deprecierea au crescut cu 19,0%, la 424,3 mil. lei, reflectând investițiile din anii anteriori.

Ce ține profitul sus

Trei linii au susținut rezultatul net dincolo de EBITDA. Rezultatul financiar net a fost de 214,0 mil. lei față de 177,6 mil. lei, cu venituri financiare în creștere de 28,7%, la 261,9 mil. lei, din dobânzi și diferențe de curs favorabile.

În sens invers au acționat două elemente: partea din pierderea entităților asociate și a asocierilor în participație a urcat la 23,1 mil. lei, de la 1,4 mil. lei, iar cheltuiala cu impozitul pe profit a crescut cu 35,4%, la 231,9 mil. lei.

Ce înseamnă pentru investitor

Nuclearelectrica rămâne una dintre cele mai profitabile companii din indicele BET, cu o marjă EBITDA de peste 55% pe semestru. Dar compoziția acestei profitabilități în 2026 este diferită de cea din 2025.

Pentru cineva care se uită la trend, întrebarea corectă nu este cât a crescut profitul, ci ce rămâne după ce scoți efectul CFTE. Răspunsul, pe EBITDA comparabil, este o scădere de circa 8% într-un context de producție mai mică cu aproape 12% și costuri operaționale mai mari cu 15%.

Pe termen mediu, cifra care contează cel mai mult nu apare în acest raport: calendarul retehnologizării Unității 1 și al proiectului Unităților 3 și 4. Ambele determină cât va putea produce compania în anii următori, iar producția, nu prețul, este variabila pe care Nuclearelectrica o controlează cel mai puțin în acest moment.

Riscuri de urmărit

• Efectul CFTE nu se repetă. În 2027, comparația anuală se va face pe o bază fără această distorsiune, iar creșterea de profit va trebui să vină din operațiuni.
• Producția a scăzut cu 11,7%. Orice prelungire a opririlor planificate sau incident tehnic se traduce direct în energie cumpărată din piață, la costuri deja cu 61% mai mari.
• Cheltuielile de exploatare cresc cu 15,3% pe venituri plate. Dacă tendința continuă, marja se comprimă chiar și la prețuri bune ale energiei.
• Statul rămâne acționar majoritar prin Ministerul Energiei, iar deciziile privind dividendele și investițiile în Unitățile 3 și 4 depind de vot politic, nu doar de rentabilitate.

Tabel comparativ T2 2026 vs. T1 2026

Valorile pentru trimestrul doi sunt derivate ca diferență între raportarea semestrială și cea pe primul trimestru.

Tabel comparativ S1 2026 vs. S1 2025

Sursă: Societatea Națională Nuclearelectrica SA, sumarul executiv și raportul pentru semestrul I 2026, publicate la 13 august 2026. Cifrele sunt cele consolidate la nivel de Grup, verificate atât în sumarul executiv, cât și în raportul complet. Linia „EBITDA fără efectul CFTE” este un calcul propriu, obținut prin adăugarea contribuției de 504,9 mil. lei la baza din 2025, pentru comparabilitate. Acest material are scop informativ și educațional și nu constituie recomandare de investiție.

Ce urmărim în trimestrul următor

Baza de comparație. Din 2027, comparațiile anuale se vor face fără distorsiunea CFTE, iar creșterea de profit va trebui să vină din operațiuni, nu dintr-o taxă care nu se mai plătește.

Costul energiei cumpărate din piață, în creștere cu circa 61%. Cu producția proprie în scădere cu 11,7%, această linie devine mai importantă decât prețul de vânzare.